Deşi ideea reducerii numărului de ministere a fost vehiculată de fiecare dată când s-a pus problema formării unui nou guvern, se pare că nici viitorul Executiv nu va lua în considerare o diminuare a numărului de ministere. Premierul Ponta susţine că numărul de portofolii va fi determinat „în funcţie de domeniile care trebuie reprezentate la nivel de minister, nu în funcţie de persoane".

Ponta a afirmat în cel puţin două rânduri că ideea de reducere a numărului de mi­nistere reflectă o gândire proprie fie lui Emil Boc, fie fostului consilier al lui Boc, Andreea Paul, şi a susţinut în schimb că ministerele „vor fi aranjate într‑un mod pe care eu îl consider mai adecvat dezvoltării noastre ca membru al UE." Ponta a afirmat că „pot să fie şi o sută de ministere" dacă acestea vor avea mai puţini angajaţi decât acum.

Cu toate acestea, presiunile venite deja din partea membrilor coaliţiei de stânga pentru satisfacerea clientelei politice, precum şi precedentul creat de actualul Guvern Ponta, care s-a „umflat" cu o armată de consilieri personali ce nu apar în nici o schemă, indică spre un guvern cu un număr, record de ministere şi un aparat administrativ uriaş.

„Ţarii" lui Ponta

Ponta ar avea în plan, potrivit publicaţiei online Gândul, să înfiinţeze două superministere - Fonduri Europene şi Control. Primul ar reuni toate autorităţile de management sub una singură şi doreşte să răspundă nevoii de unificare a practicilor şi eliminare a incoerenţelor în absorbţia fondurilor europene. Noul „ministru al Fondurilor Europene" ar trebui să aplice o politică unitară pentru un aparat administrativ caracterizat, în prezent, prin incompetenţă, clientelism şi dezinteres. Din acest punct de vedere, ideea de ministru al fondurilor europene răspunde sugestiilor unor ONG-uri din domeniul politicilor publice dar şi ale unor politicieni precum Mircea Geoană, care d