Se putea observa de mult, cel putin in reflectiile antropologiei culturale si ale filosofiei, ca neoliberalismul nu este alternativa la democratia reprezentativa si la cultura ce s-a creat in jurul acesteia. Inceputurile sale, in doctrina economica a lui Friedrich Hayek si Milton Friedman, au starnit deja rezerve ferme chiar printre economisti. Sursa imagine: ziuaveche.ro
Criza financiara si economica izbucnita in 2007 a infirmat convingator dogmele acestei ideologii si a suscitat intrebarea daca nu cumva societatile modernitatii tarzii s-au ratacit imbratisand-o. Ceea ce este din capul locului limpede este faptul ca, sub dominatia neoliberalismului, insusi sensul institutiilor a fost pervertit. O mare parte a insatisfactiei economice, sociale si culturale ce se traieste astazi vine din aceasta pervertire. La ordinea zilei a aparut, in orice caz, tema reconstructiei institutiilor, dincoace de distorsionarea sensului lor, petrecuta in deceniile recente. […]
Limbajul in care se discuta problemele umane si sociale s-a schimbat in deceniile recente, iar schimbarea pare naturala, adica in firea lucrurilor. Bunaoara, stat antreprenorial, flexibilitate a politicii salariale, presiune fiscala, climat de afaceri, investitii directe, bune practici, benchmarks, management, societatea obiectelor, modelare, gestiunea afacerilor, civilizatie a afacerilor, criza datoriilor suverane, tigri economici, cercetatori think-thank, colaborare public-privat, resursa umana, guvernanta,sustainability, transparenta, accountability, friendly environment si multe altele sunt expresii ale noului limbaj. Nu facem aici o critica a limbajului, dar este de observat ca nu este vorba de expresii ale limbajului natural, ci de expresiile unei anumite abordari a societatii si a omului, care au fost create folosind o anumita tehnica. Odinioara, un eminent filosof a identificat unidimenional
