Bistriţenii nu ştiu unde sunt localizate adăposturile în care se pot refugia în cazuri de calamităţi. Cu toate că unele refugii sunt vechi şi de patru decenii, puţini sunt cei care au auzit de ele sau ştiu măcar pe unde sunt amenajate
În cazul unui dezastru natual, al unor atacuri aeriene sau cu bombe chimice, adăposturile de protecţie civilă pot refugia aproape 12 la sută din populaţia expusă pericolului.
19 adăposturi în oraş
Bistriţa dispune de 19 adăposturi de protecţie civilă. Cinci dintre acestea au fost construite în perioada 1974-1985 şi sunt localizate pe străzile Intrarea Pinului, Albert Berger, Calea Moldovei şi General Grigore Bălan, iar restul de 14 sunt construite în urmă cu trei ani, în subsolurile blocurilor ANL din zona Subcetate. Cu toate că aceste adăposturi au ca destinaţie protecţia populaţiei în cazul unor dezastre naturale sau a unor atacuri aeriene, bistriţenii nici nu au auzit de ele. „Acum aud prima dată de aşa ceva. Nu ştiam că la noi în bloc sunt astfel de adăposturi. În zona de subsol ştiu că se adună apă, în special primăvara", spune Maria Baciu, o bistriţeancă de vârstă mijlocie care locuieşte într-un bloc ANL din zona Subcetate. Şi Gheorghe Ilieş, un pensionar de 70 de ani, spune că a auzit doar vag de aceste centre. „Dacă sunt pentru populaţie, noi de ce nu ştim de ele? Am auzit că am avea aşa ceva, dar nu ştiu să vă spun unde sunt", recunoaşte pensionarul.
12 la sută din populaţie se adăposteşte în refugii
Fiecare dintre cele 19 refugii poate adăposti 75 de persoane. Potrivit locotenentului colonel Gheorghiţă Dan, şeful Serviciului de Protecţie Civilă din Cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Ugenţă, din totalul populaţiei ameninţate de pericol, 12 la sută este asigurată. „Gradul de asigurare al protecţiei în adăposturi este de 11,78 la sută. Un procent de 58, 6 la sută se poate adăposti
