Ce s-a ales de…? Recentele fapte publice privind eșecul repetat al numirii ministrului educației, al numirii (și demiterii) unui director de agenție națională pe motiv de “comportament inadecvat” și altele asemenea, îmi atrag atenția – și cred că nu numai mie -, asupra unei situații mai serioase, mai complicate care presupune uriașe pierderi…neimpozitate. În acele ministere, agenții naționale și alte instituții publice unde s-au produs cele de mai sus, cum se muncește în zilele și săptămînile de lipsă a managerului șef? De aici putem extinde: ce s-a ales de munca din timpul unei guvernări timp de ani de zile? Pare o prostie, nu-i așa, față de zecile de milioane de euro care, în ani de zile, n-au produs kilometrul acela de autostradă, față de milioanele de euro consumate de programe de pregătire care nu reușesc, ani de zile, să modifice comportamentul funcțional al nivelelor de acțiune în sectorul public (vezi cazul programelor POSDRU) etc. Nu cred că e chiar o prostie. Să vedeți de ce.

Cine plătește TVN? Mulți consideră că eșecul unei guvernări e taxat/amendat electoral prin refuzul de a mai vota partidul sau coaliția X și de a vota partidul sau coaliția Y. Uneori, mai rar, electoratul ar sancționa astfel și eșecul sau falimentul unei ideologii sau al unui sistem politic. Cred că asta nu e totul.

Taxa pe valoarea adăugată este una indirectă și e plătită de consumatorul produsului sau serviciului respectiv. Valoarea adăugată este “valoarea nouă creată în urma ciclului de producție”. Taxa aceasta permite colectarea la buget a unor sume importante care, apoi, vor reintra în circuitul financiar-economic sub alte denumiri. Dar este o taxă care e plătită. Nu scapă nimeni. În timp ce taxa pe valoarea neadăugată (TVN), aceea pe un mandat electoral sau ministerial sau de funcționar public care a fost un eșec sau care nu a adus nicio valoare, aceasta nu este plă