O pacla murdar-laptoasa imbraca ziua in amiaza mare orizontul de jur-imprejurul Carpatilor. Romania a uitat, cu siguranta, albastrul. Ceea ce vedem zi de zi prin geamul biroului nu seamana cu cerul decat prin contributia imaginatiei. Cantonul de la Baba Mare. Toata lumea il stie de "cabana lui nea Catalin". Sau "aia invelita in tabla". Drumul spre Omu trece prin fata lui. Si cei care se incumeta sa urce la crucea de pe Caraiman trec pe aici. Si nu trec oricum. Usa cantonului e mult prea deschisa pentru gerul de afara. Nu se inchide pana nu se lasa noaptea. Vine unul, sta la o vorba, pleaca, intra altul. Furnicar permanent.
CANTONUL MOSULUI. "Mosule", cum il striga toata lumea pe nea Catalin Manoliu, este administratorul cantonului. A lucrat 23 de ani la statia meteo de la Varful Omu. "Asta e socoteala lui. A lucrat mult mai multi, vreo 30", spun cunoscutii "Mosului". Multi dintre cei care ii calca pragul nu au atatia ani. De regula, sta singur. El si Bocanica, nevastuica mai mult ascunsa, care ii apara proviziile de soareci. In preajma Sarbatorilor, cantonul se umple. Salvamontistii au aici unul dintre punctele de interventie. Ciprian Aldea este unul dintre ingerii pe schiuri ai muntilor. Sta ca pe ghimpi. Noaptea de Revelion se lasa, de regula, cu iesiri in misiune. Dar va trece. Vrea sa inceapa odata noul an; pentru sfarsitul lunii ianuarie are in plan aventura vietii sale: Anzii il asteapta.
Revelion la munte, intr-o cabana. Vis de orasean. Semineu cu flacara arzand, vin fiert, covor din blana de urs, muzica in surdina, vifor si zapada viscolita afara, eventual un ecou de lup trecand prin geamul cu tocuri musai de lemn... Stop!
E doar o poveste idilica. Cabana lui nea Catalin e altceva. Un living, la parter, cu pereti imbracati in lambriuri, canapele de jur imprejur si un televizoras cu antena de camera - suficient cat sa ajunga stirea despre exe
