Evreii vor comemora, duminică, 67 de ani de începerea Holocaustului în Cluj. În mai 1944, evreii clujeni au fost închişi în ghetoul de la Fabrica de Cărămizi şi, în decurs de o lună, au fost deportaţi în Auschwitz şi în alte lagăre de concentrare. Evenimentul va avea loc în prezenţa ambasadorului Statului Israel în România, Dan Ben-Eliezer. Diplomatul israelian a asistat, la Cluj-Napoca, la deschiderea primului simpozion ştiinţific referitor la contribuţia evreilor la cultura şi economia clujeană. Manifestarea este găzduită de Institutul de Iudaistică "Dr. Moshe Carmilly", din cadrul. Universităţii Babeş-Bolyai. Ambasadorul israelian a declarat că "Prezenţa populaţiei evreieşti în oraşul Cluj datează din secolul al XVIII-lea, iar influenţa ei a devenit proeminentă. Mari intelectuali evrei, scriitori, poeţi, artişti, sculptori, muzicieni şi chiar mari sportivi au influenţat viaţa acestui oraş".

Marea tragedie

Însă populaţia evreiască a Clujului a cunoscut o adevărată tragedie în anul 1944, când Transilvania de Nord se afla sub ocupaţie maghiară. Guvernul fascist condus de Ferenc Szallasy a decis închiderea tuturor evreilor din Cluj şi din împrejurimi în ghetoul de la Fabrica de Cărămizi. A urmat deportarea evreilor, iar din lagărele naziste ale morţii s-au mai întors foarte puţini. În prezent, "inima" micii comunităţi iudaice este sinagoga de pe strada Horea.

Evreii vor comemora, duminică, 67 de ani de începerea Holocaustului în Cluj. În mai 1944, evreii clujeni au fost închişi în ghetoul de la Fabrica de Cărămizi şi, în decurs de o lună, au fost deportaţi în Auschwitz şi în alte lagăre de concentrare. Evenimentul va avea loc în prezenţa ambasadorului Statului Israel în România, Dan Ben-Eliezer. Diplomatul israelian a asistat, la Cluj-Napoca, la deschiderea primului simpozion ştiinţific referitor la contribuţia evreilor la cultura şi economia