„Zilele și jocul“
de Norman Manea, Editura Polirom
Ediția a doua a romanului „Zilele și jocul“ (Ed. Polirom, 2012) îl găsește pe Norman Manea, autor român desțărat, ajuns la apogeul artei și carierei sale literare. Scriitor apreciat de critica literară încă din vremea când publica în România („Octombrie, ora opt“, „Anii de ucenicie a lui August Prostul“, „Cartea fiului“ sau „Plicul negru“ s-au bucurat de aprecierile specialiștilor încă din acea vreme, chiar dacă ultimul roman a fost mutilat de cenzură), Norman Manea a emigrat în 1986, după ce primise o bursă în Germania Federală, convins că dictatura ceaușistă va anihila spiritul românesc, dacă nu o și făcuse deja. Manea primise în 1984 un premiu al Uniunii Scriitorilor din România, anulat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, fapt unic, cred, în analele cenzurii din România. În aceste condiții, nedreptatea care i s-a făcut prozatorului suna amenințător a invitație de plecare. După rămânarea în Germania, Manea a emigrat la scurt timp în SUA, unde continuă și azi să fie profesor de literatură europeană la Bard College, „writer in residence“ și să-și scrie cărțile. Se poate spune pe bună dreptate că Norman Manea este cel mai vizibil scriitor român peste hotare, singurul care-i poate sta alături în ceea ce privește notorietatea fiind Mircea Cărtărescu. Norman Manea este nu doar romancier, ci și un eseist remarcabil, polemic și neconcesiv, unele dintre eseurile sale constituind subiecte de dezbateri în țară și în străinătate (vezi eseul „Felix culpa“, în care a acuzat afinitatea lui Mircea Eliade cu ideologia Mișcării Legionare). A primit mai multe premii de prestigiu, între care pot fi enunțate Premiul Nonino (Italia) pentru Opera Omnia, Premiul Médicis Etranger pentru „Întoarcerea huliganului“, iar în 2011, Premiul Nelly Sachs. Este membru onorific al Royal Society of Literature, din Marea