În ultimii zece ani, numărul vitelor crescute în România s-a redus cu 12%, în timp ce numărul exploataţiilor a înregistrat o reducere de 15%. Reducerile au avut loc în mod constant, fiind În ultimii zece ani, numărul vitelor crescute în România s-a redus cu 12%, în timp ce numărul exploataţiilor a înregistrat o reducere de 15%. Reducerile au avut loc în mod constant, fiind înregistrate aproape în fiecare an. Dacă în 1995 erau crescute în România aproape două milioane de vite, zece ani mai târziu, numărul acestora nu era mai mare de 1,7 milioane. În aceeaşi perioadă, numărul de exploataţii cu peste 100 de capete a scăzut de la 500 la 163, de exemplu. Statistica arată o consolidare a fermelor de dimensiune medie, dar România se plasează, cu o medie de 1,5 vaci pe exploataţie, în fruntea statisticilor după gradul de fărâmiţare. Chiar faţă de Polonia, unde media depăşeşte 6 vaci pe exploataţie. Fârâmiţarea exploataţiilor pune probleme mari procesatorilor de lapte din România, deoarece lipsa instalaţiilor de muls şi a tancurilor de răcire face ca peste 80% din laptele produs în România să nu fie lapte conform cu standardele europene. Acestea presupun anumite norme, care nu pot fi îndeplinite în lipsa mulsului adecvat şi, mai ales, a răcirii rapide a laptelui. Or, de la data integrării, unităţile de procesare a laptelui din categoria A şi B (cu instalaţii conforme UE), cu o capacitate totală de a prelucra 63% din laptele produs în România, sunt obligate, conform angajamentelor luate în negocierile de aderare, să prelucreze numai lapte conform. Iar laptele conform nu depăşeşte 15%. Diferenţa, deci, ar trebui importată. România a obţinut o cotă de lapte de 3 milioane de tone. Cota de lapte dreptul ţăranilor şi fermelor de a produce lapte pentru piaţă se află în plin proces de atribuire. Dacă fermele se bat pentru a obţine cotă, ţăranii sunt neinteresaţi, în majoritate, d