De-a lungul întregii vieţi, sănătatea cavităţii bucale influenţează masticaţia, selecţia alimentelor, greutatea, gustul, hidratarea, înfăţişarea şi, în cele din urmă, comportamentul psihosocial. O cavitate bucală igienizată este asociată cu păstrarea timp îndelungat a unei stări de sănătate prospere. De la acest nivel, microorganismele oportuniste pot ajunge în cele mai inaccesibile părţi ale organismului şi pot cauza infecţii – fatale pentru organismele fragilizate. Una dintre neplăcerile legate de vârsta înaintată este pierderea dentiţiei şi recurgerea la proteza dentară. Din studiile despre cât timp ne păstrăm propria dantură reiese că, în ultimele decade, această şansă a crescut substanţial, de la 30 la 65%. Dar, cu toate acestea, se consideră că încă nu se acordă suficientă atenţie acestei probleme la vârstnici. Principalul motiv al edentaţiei este parodontopatia, afecţiune orală cronică produsă de bacteriile existente în placa dentară şi în gingii, care, în timp, duce la distrugerea ţesutul periodontal şi a legăturilor de fixare a dinţilor. Cavitatea orală este continuu umezită cu salivă; cu o temperatură de 35–36°C şi un pH neutru, aceasta constituie mediul ideal de înmulţire a bacteriilor, majoritar Gram negative, dar şi Gram pozitive. De aceea, infecţiile gingivale sunt destul de frecvente şi în populaţia generală sănătoasă: conform unui studiu efectuat în Japonia, ar fi prezente în 97% din cazuri. Slăbirea legăturilor dentare este mai frecventă în rândul bărbaţilor î Publicitate n vârstă, comparativ cu femeile. Este admisă existenţa unei predispoziţii genetice şi se cunosc numeroşi factori de comportament şi stil de viaţă care o exacerbează, cum ar fi proasta igienă dentară, fumatul, consumul excesiv de alcool. La vârstnici, sunt de incriminat în edentare câteva boli sistemice şi anume sindroamele metabolice, artrita reumatoidă, diabetul zaha