Ecourile pe marginea actului terorist care a zguduit zona scandinavă la o magnitudine nemaîntîlnită de la asasinarea lui Olof Palme încoace (unii spun chiar că de la Al Doilea Război Mondial) continuă. Lucru rar întîlnit, asasinul a lăsat în urma lui un manifest „pentru rezistenţa europeană“ de 1500 de pagini, în care îşi explică gestul şi oferă baza teoretică pentru acţiunea lui. Anders Behring Breivik a fost încadrat ba în categoria „creştin fundamentalist“, ba „neo-nazist“, ba „rasist“. Avem de-a face, de fapt, cu o ideologie care, deşi are puncte comune cu cele vechi, se distinge prin elemente noi, din perspectiva nemulţumiţilor în faţa noii evoluţii europene. Cum discuţia despre imigraţia scăpată de sub control şi părţile mai puţin luminoase ale multiculturalismului este de obicei înăbuşită în spaţiul public şi presă, ea răbufneşte, în note uneori apocaliptice, pe Internet. Este în afara discuţiei faptul că Breivik este un psihopat cu înclinaţii diabolice: ce nu poate fi ignorat este acel segment în creştere al populaţiei occidentale, mai ales tinere şi educate, care împărtăşeşte, măcar în parte, ideile expuse de Breivik în „manifest“.

Geneza unui manifest

Din cele 1500 de pagini lăsate de Breivik, o mică parte îi aparţin (cele mai incoerente sau care cuprind informaţii despre viaţa lui privată): grosul este luat, copy&paste, din bloguri, site-uri, informaţii şi articole publicate pe Internet. Atrage atenţia diferenţa de registre: unul teoretic, rece şi detaşat, împrumutat de la alţii, şi altul, personal, marcat de grandomanie.

Printre sursele menţionate de norvegian se numără blogul „Gates of Vienna“, numit astfel după bătălia şi victoria de la Viena din 1683, cînd trupele europene conduse de Jan Sobieski au dat lovitura de graţie Imperiului Otoman. Blogul proeuropean a fost iniţiat de un cuplu de americani (culmea) în vîrstă, care