Viaţa e greu. Viaţa e tot mai greu. E greu de luni până duminică şi de lunea următoare iar e greu. E greu şi la două noaptea, şi la trei după-amiază. Viaţa e obsedant de greu. De exemplu, un exemplu ar fi să exemplific cu un exemplu, zic eu, corespunzător. Urmăresc cu simpatie forumurile medicale. Şi simt aşa, din cauză că empatizez cu suferinţa omului, parcă simt aşa că mă părăseşte entuziasmul tineresc. Simt aşa. Ca o sfârşeală.
Omul nostru din ziua de azi are nişte probleme, deci, cum să zic, are aşa ca nişte probleme mari. Cu problemele lui mă confrunt şi eu, pentru că empatizez puternic şi atunci problemele lui devin problemele mele. Deci, ca să zic, mă confrunt cu nişte probleme insolvabile. Am penisul mic şi curb, sunt un pic grăsuţ şi uneori îmi mai apar nişte bubiţe urât mirositoare, deşi am o igienă intimă greu de egalat. Mă masturbez excesiv (de fapt, sunt obsedat de asta) şi la şcoală am rezultate nesatisfăcătoare din această cauză. Poate o fi şi din cauză că mă uit la filme porno după ce se culcă ai mei, nu ştiu ce să zic, dar asta e din vina societăţii, că ea mă pune să mă uit la filme porno, vorbeşte toată lumea de prostituţie, da' de pornache nu vorbeşte nimeni. Aici e problema, la pornografie, haideţi să vorbim deschis, dacă tot am început! O altă problemă pe care o am e de natură morală, dar mi-e că dacă aduc discuţia asta despre moralitate pe un forum medical, îmi sare toată lumea-n cap că sunt off-topic, aşa că mai bine zic să nu. Încă o problemă cu care mă confrunt este că. Nici nu ştiu cum să spun, dar o spun, na, că mi-e şi ruşine, da' asta e, trebuie să zic. Când e să trec la fapte, moare penisu'. Şi nici când mă uit la porno, nici măcar atunci nu mi se trezeşte la maximum. Menţionez că am optişpe ani şi 14 cm.
"MOGOLOAIE ALBE..."
Trebuie să mă detaşez. Altfel înnebunesc de tot. Trebuie, trebuie să mă detaşe
