La 18 februarie, în Sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea celor adormiţi în dreapta credinţă sau „Moşii de iarnă”.
Ortodoxia se fundamentează pe înviere, iar viaţa pământească nu îşi găseşte rost decât privită eshatologic, unui creştin ortodox moartea îi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieţii începută de la naştere, ea condiţionând existenţa vieţii adevărate, a vieţii veşnice. ‘Moartea este o poartă prin care Cel înviat (Hristos) ne lasă să trecem prin moarte în viaţă. Viaţa noastră se îngustează până ce Botezul nostru şi moartea noastră coincid. Fără moarte, viaţa ar fi ireală, ar fi un vis fără deşteptare’, spunea Atenagora, patriarh al Constantinopolului, scrie Basilica.ro.
Biserica Ortodoxă se află astăzi în ziua de pomenire a celor trecuţi în starea veşniciei, ziua ‘moşilor de iarnă’, aşa cum mai este numită în popor. Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, rânduind cântări speciale în amintirea acestora. Dar, în special, sâmbăta dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi şi Sâmbăta Rusaliilor sunt rânduite pentru pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri cei din veac adormiţi, zile care poartă denumirea de moşii de iarnă şi de vară, ori sâmbăta sufletelor.
Biserica a hotărât să se facă pomenirea celor plecaţi din lumea aceasta, mijlocind pentru odihna şi pentru iertarea păcatelor lor. Pomenirea celor care nu mai sunt printre noi este o dovadă de iubire nemărginită, care trece prăpastia morţii. Prin rugăciunile noastre se realizează comuniunea aceasta cu cei plecaţi la Domnul. Îi pomenim, îi aducem în faţa lui Dumnezeu, mijlocim pentru ei, îi includem într-un dialog al rugăciunii cu Dumnezeu, dialog care revarsă foloase şi asupra lor.
Cultu