Ansamblul neolitic Stonehenge ar fi fost la origine un cimitir, sugerează rezultatele cercetărilor arheologice de până acum, scrie The Daily Mail.

Peste 50.000 de fragmente de oase incinerate care provin de la cel puţin 63 de persoane îngropate la Stonehenge au fost excavate, au dezvăluit sâmbătă arheologii.

Mai mult, cercetătorii susţin că monumentul ar fi fost "un Glastonbury al timpului său" (referinţă la oraşul britanic în care se organizează un festival de muzică ce atrage zeci de mii de persoane anual n.r.).

Aproximativ 4.000 de persoane mergeau în pelerinaj la Stonehenge pentru a sărbători solstiţiul de iarnă, spun arheologii, ale căror argumente se referă la resturile de animale găsite în vecinătatea monumentului.

Experţii sunt de părere că pelerinii se strângeau anual pentru a construi monumentul şi a participa la ospăţuri.

Aceste descoperiri infirmă teoria conform căreia Stonehenge ar fi fost construit drept un calendar astronomic sau un observator.

Totodată, analizând oasele, cercetătorii au stabilit că monumentul a fost construit în jurul anului 3.000 înaintea erei noastre, nu 2.500 î.e.n. cum se credea anterior.

Profesorul Mike Parker Pearson de la University College, unul dintre cercetătorii care studiază istoria monumentului, este de părere că primele morminte au o vechime mai mare decât actuala formă a monumentului.

Un buzdugan, un obiect similar unui sceptru şi un vas ars pe o parte folosit pentru tămâie sugerează că persoanele îngropate acolo, atât bărbaţi, cât şi femei şi copii, erau lideri religioşi şi politici, precum şi familiile lor.

Concluziile cercetătorilor au fost făcute publice la un deceniu de când s-a început studierea monumentului.

Ansamblul neolitic Stonehenge ar fi fost la origine un cimitir, sugerează rezultatele cercetărilor arheologice de până acum, scrie The D