Atitudinea Europei fata de interventia FMI in solutionarea problemei Greciei s-a schimbat radical. Daca pana acum cateva zile majoritatea oficialilor europeni nici nu voiau sa auda de o implicare a temutei institutiei cu sediul la Washington in problemele interne ale zonei euro, acum pana si Germania, cel mai important critic al acestei idei, prefera sa sacrifice imaginea monedei europene decat sa foloseasca miliarde de euro din banii contribuabililor pentru a acoperi datoriile guvernului elen.
Pe de alta parte, deranjat de lipsa detaliilor privind modul in care Europa ar putea ajuta Grecia, guvernul de la Atena le forteaza mana partenerilor europeni, lasand sa se inteleaga ca ar putea lua bani de la FMI pana la Paste (2-4 aprilie), chiar daca la nivel oficial premierul George Papandreou spune ca nu isi doreste sa ajunga in situatia de a apela la banii contribuabililor europeni sau la cei ai FMI.
Pe langa Germania, si Finlanda, Olanda si Italia par a fi in favoarea unei asistente financiare din partea FMI, daca guvernul de la Atena nu va reusi sa-si refinanteze datoriile la un cost rezonabil in urmatoarele doua luni. Franta este singura mare putere europeana care ramane de cealalta parte a baricadei, unul dintre motive fiind faptul ca institutia internationala este condusa de Dominique Stauss-Kahn, unul dintre adversarii politici ai presedintelui Nicolas Sarkozy.
Grecii se imprumuta scump in continuare
Principala problema a grecilor este faptul ca nu au reusit sa influenteze reducerea costurilor de finantare, in ciuda faptului ca au anuntat masuri dure in directia echilibrarii finantelor publice. Prima de risc pe care o solicita investitorii pentru a prefera obligatiunile elene in detrimentul echivalentelor germane (bund-uri) ramane in continuare la peste 3%. Avand in vedere ca Grecia a vandut luna aceasta obligatiuni in valoare de 5 mld. eur
