Instituţiile irosesc discreţionar şi defectuos banii pe avocaţi deşi au jurişti proprii, susţine Curtea de Conturi, care cere reglementări mai stricte. Însă politicienii vor să menţină situaţia pentru că avantajează toate partidele.
Un veritabil fenomen, astfel caracterizează un raport al Curţii de Conturi (CC) cheltuirea iresponsabilă a banilor publici cu firmele de avocatură. Deşi au propriile departamente juridice care ar trebui să se ocupe de activităţile curente de reprezentare sau de consultanţă, majoritatea instituţiilor (ministere, companii de stat, primării, consilii judeţene, spitale şi altele) preferă să plătească sume considerabile pentru a cumpăra aceste servicii de la firme private. În multe situaţii, decizia nu este justificată de complexitatea speţelor, aşa cum ar fi normal. O statistică a CC arată că, în 2008-2010, cheltuielile autorităţilor centrale şi locale cu avocaţii au însemnat 70% din cheltuielile cu angajaţii proprii.
„A aloca fonduri considerabile pentru o activitate care intră în atribuţiile unei structuri din cadrul unei entităţi publice este inoportun şi fundamental ineficient“, consideră CC. Instituţiile centrale, în special, - în top plasându-se Ministerul Finanţelor, Compania Naţională de Autostrăzi, Electrica şi Hidroelectrica - au topit peste 317 milioane de lei cu serviciile de avocatură în ultimii doi ani.
„Ce activitate mai desfăşoară personalul din structurile de specialitate juridică dacă serviciile juridice au fost externalizate?“, se întreabă CC, care propune, într-o scrisoare trimisă Senatului, iniţierea unei legi care să restricţioneze angajarea de către instituţiile care au jurişti a serviciilor prestate de societăţi şi cabinete de avocatură. Politicienii nu au însă nicio intenţie să modifice actuala stare de lucruri.
Raport dur fără ecou
„Noi nu putem trage la răspundere pe nimeni. E clar