Muzeul Judeţean Satu Mare va începe o campanie de cercetare geo- magnetică a cetăţii Crucişor, pe culmea cunoscută de localnici drept „Dealu’ Pintii”. Muzeografii vor să pună în valoare cetatea prin intermediul unor reconstituiri la faţa locului. Campania iniţiată zilele următoare va fi precedată de sondaje arheologice care să confirme o datare mai exactă a fortificaţiei şi a eventualelor structuri descoperite.

Scopul final al acestor cercetări este punerea în valoare a cetăţii Crucişor şi transformarea sa într-un obiectiv turistic viabil prin intermediul unor reconstituiri la faţa locului. Vechimea şi structura solidă a fortificaţiei de la Crucişor îi conferă acesteia o importanţă deosebită nu doar pentru judeţ, ci şi pentru întreaga zonă a Transilvaniei de Nord.

Cetatea Crucişor este situată la şase kilometri sud-vest de localitate, pe culmea cunoscută de localnici drept „Dealu’ Pintii”. Şanţurile solide ale fortificaţiei de pământ sunt vizibile încă pe coama dealului, fiind remarcate şi identificate de localnici încă de la primele descrieri păstrate ale hotarelor satului, de la începutul secolului al XIX-lea, când locul era amintit drept „Cetăţea/Cetăţuie”. Probabil mai târziu, printr-o mutaţie a memoriei colective, a intervenit asocierea fortificaţiei cu cel mai îndrăgit erou român al zonei sătmărene, Pintea Viteazul.

Cetatea este însă mult mai veche decât legendarul haiduc, care a trăit la finalul secolului al XVII-lea. Pentru că nu este menţionată nici măcar o singură dată în sursele documentare medievale, presupunem că până la prima atestare scrisă a satului Crucişor, în anul 1394, cetatea îşi încetase funcţionarea. Săpăturile desfăşurate în zonă pe parcursul anilor 1975 şi 1977 confirmă această ipoteză şi aduc informaţii suplimentare privind istoria şi structura cetăţii. Fortificaţia de pământ urmează un plan eliptic, cu dimensiunea aproxima