Sedinta de luni a Comisiei pentru revizuirea Constitutiei s-a transformat, practic, prin amendamentele adoptate, intr-o sedinta in care rolul presedintelui a fost slabit si multe dintre atributiile sefului de stat au fost limitate sau inlaturate cu totul. Potrivit proiectului noii Constitutii, presedintele tarii va fi obligat sa numeasca ministri propusi de premier, nu va mai putea cere urmarirea penala a ministrilor si nici nu va mai putea dispune suspendarea acestora din functie. In plus, presedintele nu mai poate initia un referendum fara acceptul Parlamentului, iar prezenta presedintelui la reuniunile UE a fost limitata la doar cateva situatii. Propunerile comisiei conduse de Crin Antonescu vin pe fondul anticipatei sale candidaturi la presedintie, ceea ce da nastere unei situatii curioase: daca amendamentele vor intra in vigoare, inseamna ca liderul PNL isi transforma viitoarea postura de presedinte intr-o functie aproape decorativa.

Numirea premierului - optiuni limitate

Poate cea mai importanta modificare care vizeaza atributiile presedintelui se refera la limitarea optiunilor de numire a premierului. Astfel, spre deosebire de Constitutia in vigoare, in noua lege fundamentala presedintele are o procedura bine stabilita in care i se stipuleaza clar de unde are voie si trebuie sa numeasca premierul.

Potrivit amendamentului depus de liberalul Tudor Chiuariu si votat de majoritatea USL, "Presedintele desemneza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau aliantei care a obtinut cel mai mare numar de mandate la alegeri. Daca nu se reuseste investirea unui guvern dupa aceasta procedura, premierul trebuie desemnat din partea partidului clasat pe al doilea loc ca numar de mandate. Daca acest lucru nu e posibil, desemnarea premierului se face din partea unei coalitii care are majoritatea a