Criza nu inseamna numai bani, actiuni, dobanzi si indici, ci si o portie considerabila de stres: siguranta investitiilor, stabilitatea slujbei, rapiditatea reactiilor si luarea celor mai bune decizii se traduc printr-un considerabil consum nervos.
Cum ne gestionam stresul si panica acum, cand un moment de reflectie poate cantari mai mult decat o suta de decizii luate in pripa? Revista Business Magazin din aceasta saptamana, care apare pe piata miercuri, nu ofera un raspuns, dar va avertizeaza asupra potentialelor neajunsuri.
In prezent, Romania pastreaza un calm aparent. Buletinul de conjunctura al BNR pentru octombrie vorbeste de o "evolutie inca pozitiva a principalilor indicatori economici in industrie si constructii" si apreciaza ca abia "pe un orizont mai lung exista semnale de inrautatire". Buletinul, realizat prin chestionarea a 420 de manageri, denota un optimism temperat, firesc daca e sa ne privim prin luneta "primitivismului benefic" combinata cu cea a "sistemului financiar sanatos". Cat de primitiv si cat de sanatos n-am aflat, poate si pentru ca Romania nu a atins maximul crizei. Bursa a trait insa momente de panica reala.
Traduse in senzatii, atat ziua de 8 octombrie 2008 cu cele peste 2,5 miliarde de euro pierdute intr-o ora, cat si iuresul cumparaturilor de o saptamana mai tarziu, cand indicele BET al celor mai importante zece actiuni listate la bursa crestea cu 10,62%, a doua crestere din istoria de 13 ani a pietei bucurestene, la doua zile dupa o scadere de 9,93%, nu pot fi asociate decat cu panica, cu reactia investitorului derutat de avalansa de informatii pe care i le furnizeaza prietenii, televizorul, presa sau internetul. "Ar trebui ca investitorii sa se manifeste in mod mai ponderat, dar nu o fac", spune Octavian Dragolea, broker la IFB Finwest.
Iar panica celor de la bursa pare a trece, incet dar sigur, si in economia
