După votul decisiv al Senatului, România s-a ales cu o lege anticorupţie mult mai slabă şi cu critici serioase în ţară şi în străinătate.
Îndulcirea Legii de funcţionare a ANI, statuată prin votul Senatului de miercuri, a stârnit deja reacţii în presa internaţională, printre reprezentanţii societăţii civile şi printre oficialii străini de rang înalt stabiliţi la Bucureşti. Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a criticat noua Lege a ANI, apreciind că senatorii „au operat schimbări care nu erau cerute de Curtea Constituţională". În opinia înaltului oficial american, citat de AFP, aceste modificări „vor slăbi inutil ANI în mod substanţial". Şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a declarat ieri, pentru postul de radio Deutsche Welle, că parlamentarii s-au folosit de decizia de neconstituţionalitate dată de Curtea Constituţională pentru Legea ANI ca să „meargă mult mai departe şi să îşi satisfacă interesul propriu ca lumea să nu mai poată să vadă aceste date".
Mai mult, europarlamentarul PDL a subliniat că scoaterea adresei din declaraţia de avere şi de interese era o măsură suficientă pentru protejarea vieţii private, în timp ce, de pildă, în proiectul iniţiat de Ministerul Justiţiei, pentru terenuri sau imobile lipsesc data, suprafaţa şi modul de dobândire carear avea legătură numai cu banii câştigaţi dintr-o funcţie publică. Senatul României a votat o nouă lege pentru ANI, prin care sunt prevăzute clauze de confidenţialitate pentru declaraţiile de avere. De asemenea, la iniţiativa senatorului UDMR Gyorgy Frunda, bijuteriile, metalele preţioase, dar şi obiectele de artă a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro nu mai trebuie menţionate în declaraţiile de avere. Un alt amendament foarte contestat, potrivit AFP, este cel care suprimă obligativitatea, pentru candidaţii la un mandat parlamentar sau executiv, de a-şi declara bunurile. Ca urmare a de
