Pentru a doua oară, o ediţie a Jocurilor Olimpice s-a organizat în afara Europei sau a Americii, iar metropola care a câştigat a fost oraşul de la Soare Răsare, Tokyo, un oraş deosebit de primitor. În afara întrecerilor din săli sau stadioane au fost organizate spectacole folclorice, teatre în ineditul stil japonez, s-au făcut deplasări în zone turistice, iar condiţiile naturale au sporit doza de inedit prin mişcări seismice în mai multe replici uşoare, ba chiar ?i cu taifunul Wilda trecând prin apropiere. Ediţia a fost una a recordurilor încă din start pentru că numărul ţărilor participante s-a ridicat la 94 din care 12 au fost debutante. Au concurat 5586 de sportivi, dintre care 4854 de bărbaţi şi 732 de femei, la 20 de sporturi ce au fost incluse în programul olimpic.

România a fost printre protagoniste

Ediţiile anterioare, cele de după a doua conflagraţie mondială, de la Helsinki, Melbourne şi Roma au arătat faţa sportivă a ţării noastre, de fiecare dată aflându-se printre naţiunile din prima parte a clasamentelor finale. Delegaţia României a avut în componenţă 147 sportivi dintre care 114 bărbaţi şi 33 de femei,care au concurat la 13 sporturi din program, pentru sportivii din Carpaţi un adevărat record.

Atletismul a ţinut steagul sus

Cu adevărat atletismul a fost la mare înălţime, nu numai prin recidiva marei atlete Iolanda Balaş, lidera mondială a săriturii în înălţime care cu 1,90 a bătut recordul mondial şi olimpic şi a cucerit pentru a doua oară medalia cu cea mai mare strălucire, dar şi prin marea surpriză produsă de eleva de 17 ani, Mihaela Peneş. Adusă la Tokyo pentru a se obişnui cu marea performanţă, Mihaela Peneş a reuşit ca din prima încercare a aruncării suliţei să arunce 60,54, rezultat care nu a putut fi doborât de marile atlete ale probei Elena Gorceakova şi Elvira Ozolina, considerate detaşat favoritele între