Impactul economic în urma deciziei Curţii Constituţionale de a nu permite reducerea pensiilor e greu de estimat, iar România se află acum într-o situaţie extrem de dificilă, a declarat vineri Eugen Rădulescu, director în cadrul Băncii Naţionale a României, citat de Newsin.

Consecinţele deciziei Curţii Constituţionale (CC) de a nu permite reducerea cu 15% a pensiilor sunt "dezastruoase", spune Rădulescu.

"Mă tem că abia acum vom vedea cum arată o criză", a declarat Rădulescu pentru The Money Channel.

Întrucât pensiile îşi păstrează nivelul, guvernul va trebui să compenseze prin alte ajustări cheltuielile suplimentare de la buget.

"Personal cred că vor exista disponibilizări din sectorul bugetar. Cred că nici guvernul nu ştie câţi bugetari trebuie să disponibilizeze. Însă, în ultimii 20 de ani ne-am ales cu 4-500.000 de bugetari în plus faţă de 'Epoca de Aur'," spune Rădulescu.

El susţine că, pe termen lung, impactul reducerii pensiilor cu 15 procente ar fi fost mai important decât cel al diminuării salariilor bugetarilor cu 25%.

"În planul impactului bugetar, tăierea pensiilor era foarte importantă: numărul pensionarilor este mai mare decât cel al salariaţilor, iar pe termenul lung impactul era mai mare", susţine Rădulescu.

În lipsa măsurilor de austeritate convenite cu Fondul, acesta nu va mai putea vira în conturile Băncii Naţionale ultima tranşă de împrumut. Tranşa a cincea din ultimul acord cu FMI ar fi avut valoarea de 850 de milioane de euro.

"Se amână, fără îndoială, intrarea Românei în boardul Fondului (consiliul de administraţie- n.r.)", întrucât "nici una din cele două legi nu pot să fie aplicate", a spus Rădulescu. Banii de la FMI ar fi fost folosiţi de BNR în creşterea rezervei naţionale, fapt ce ar fi conferit încredere pieţelor locale şi internaţionale în capacitatea României de a rambursa împrumuturile propri