Mulţimea reunită în maiestuoasa Piaţă San Pietro din Roma a rămas mută de uimire câteva secunde după ce fumul alb ieşit pe coşul de pe acoperişul Capelei Sixtine anunţa că cel de-al 266-lea Papă din istoria Bisericii Catolice fusese ales. A doua zi de la debutul conclavului şi după al cincilea tur de scrutin, colegiul celor 115 cardinali electori l-a ales ca succesor al lui Benedict al XVI-lea pe cardinalul Jorge Mario Bergoglio, 76 de ani, care a luat numele Francisc. Noul Papă este primul Pontif din istoria Bisericii Catolice provenit din America Latină, alegerea sa fiind o surpriză pentru întreaga lume, principalul favorit fiind arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola, 72 de ani. Italienii s-au consolat amintind originile italiene ale familiei Bergoglio, care provine din Piemont. Arhiepiscopul de Buenos Aires este recunoscut pentru atenţia pe care o acordă săracilor şi în pofida imaginii de iezuit progresist, a condus o campanie contra căsătoriilor gay în Argentina, în 2010 intrând în conflict cu preşedintele ţării, Christina Kirchner. De 50 de ani trăieşte cu un singur plămân, celălalt fiind scos în tinereţe, din cauza unei infecţii.
Faţă de conservatori, care ar fi preferat, desigur, un Suveran Pontif italian, apropiat de curia romană, cardinalul argentinian reprezintă un cumul de modernitate şi de apropiere de credincioşii din popor. Alegerea sa reprezintă de asemenea, şi ascensiunea ţărilor emergente şi a importanţei crescânde a Bisericii în America Latină, unde se află primele două comunităţi catolice ca număr de credincioşi – Brazilia şi Mexic.
Criză de credibilitate
Noul Papă moşteneşte misiunea de a „ghida” cele 1,2 miliarde de credincioşi catolici din lume într-un moment în care Biserica traversează o profundă criză de guvernare şi de credibilitate. După controversele privind afacerea Vatileaks şi scandalurile din jurul Băncii Vatica