Un Elvis mic de tot, tuns regulamentar şi într-o ţinută de funcţionar destins, interpretează cântece de neuitat.
Din celebra mişcare de picioare a Regelui rock&roll rămâne aşa, o zvâcnire.
Publicul adunat la Teatrul de Vară din Parcul Naţional e totuşi binevoitor cu Alin - pentru că pe Elvis al nostru aşa îl cheamă: Alin şi atât. Ecranul instalat lângă scenă - pe care până mai înainte au curs imagini din concertele Regelui - arată acum un Alin şi mai mic decât cel vizibil cu ochiul liber.
E sâmbătă seara şi este a patra ediţie a Memorialului Elvis ţinută la Bucureşti, la 31 de ani de la moartea unuia dintre cei mai importanţi artişti ai secolului trecut. De organizarea evenimentului din acest an s-au ocupat trupa Teachers Orchestra, Fan clubul „Elvis The Legend“, Teatrul EU&UE, Primăria Sectorului 2 şi Centrul cultural „Mihai Eminescu“.
„Muzica care aşază sufletul nostru“
Chiar şi cu neajunsuri tehnice, pe la a doua sau a treia piesă, Alin dă lovitura: câteva doamne cu părul permanent se pun pe dansat. Altfel, la Memorialul Elvis s-a adunat un public pestriţ: pe lângă doamne - acum încinse bine de mişcări - pe scaune se mai află rătăcit câte un „emo“, câte o domnişoară plinuţă în fustă mini şi câte un bărbat plictisit, cu PETul de bere la picior. Restul lumii bea, civilizat, bere la pahar.
Alin se retrage şi intră în scenă gazda evenimentului, care vorbeş te în cuvinte mari de tot despre cât de frumos este că lumea se adună încă pentru a asculta muzică bună, „muzica care aşază sufletul nostru“ şi despre primarul Neculai Onţanu, „fără de care acest frumos eveniment nu ar fi fost posibil“.
Daniel Iordăchioaie şi un câine
S-a lăsat noaptea binişor, e timpul pentru invitatul special al serii, Daniel Iordăchioaie. Nu e aşa cum îl ţin minte cei mai mulţi oameni adunaţi a
