După scrutinul de mâine, puterea locală va încăpea, în mare parte, în mâinile unei noi specii de demnitari: preşedinţii de Consilii Judeţene (CJ) aleşi în premieră uninominal de comunitate, şi nu negociaţi între partide.

Dublu validaţi, şi de partid, şi de popor, cei 41 de baroni locali de tip nou îşi vor spori practic influenţa financiară, politică şi electorală din fiecare judeţ. Ei vor da semnalul pentru turul al doilea, vor mobiliza la urne în etapele electorale următoare şi tot ei vor împărţi banii judeţului.

Miza: influenţa politico-financiară

Aleşi într-un singur tur de scrutin, după formula impusă de PSD, şefii CJ nu au de adunat votul majorităţii, ci trebuie doar să se claseze pe primul loc în judeţ. Odată desemnaţi, vor influenţa însă în mare măsură confruntările finale pentru primării de pe 15 iunie. Garanţia sprijinului financiar de la judeţ pentru proiectele locale le va da colegilor lor de partid, care râvnesc la primării, un avantaj faţă de adversari.

Pe aceiaşi baroni locali, veritabile motoare de mobilizare electorală, vor conta şi liderii de la centru la momentul viitoarelor alegeri generale, europarlamentare şi chiar prezidenţiale din 2008-2009. Mai mult, în funcţie de rezultatele de după 1 şi 15 iunie vor fi desemnate colegiile uninominale pentru parlamentarele din toamnă. În comisia specială pentru delimitarea colegiilor, partidele vor fi interesate să traseze graniţele acestora în aşa fel încât candidatul la parlament supus votului uninominal să aibă sprijinul politic şi financiar al primarilor şi al şefului CJ.

În plus, dincolo de banii judeţului pe care îi vor avea de gestionat, din acest an noii baroni locali vor primi de la UE în jur de 20 de miliarde de euro pentru proiectele regionale.

Uninominalul la CJ, săltat de PSD şi PDL

Actuala formulă de vot av