Economia spaniolă se confruntă cu o versiune mult mai intensă a aceloraşi simptome ce au lovit America. Tot mai mulţi imigranţi latino-americani din Statele Unite nu mai trimit bani acasă. Oricât ar părea de ciudat, în marea schemă a globalizării există o legătură între muncitorul mexican lovit de căderea pieţei imobiliare din SUA şi zidarul român din Spania. Potrivit unui studiu al Inter-American Development Bank (un fel de echivalent panamerican al BERD)

Economia spaniolă se confruntă cu o versiune mult mai intensă a aceloraşi simptome ce au lovit America.

Tot mai mulţi imigranţi latino-americani din Statele Unite nu mai trimit bani acasă. Oricât ar părea de ciudat, în marea schemă a globalizării există o legătură între muncitorul mexican lovit de căderea pieţei imobiliare din SUA şi zidarul român din Spania.

Potrivit unui studiu al Inter-American Development Bank (un fel de echivalent panamerican al BERD), contracţia economiei americane a făcut ca peste trei milioane de imigranţi latino-americani din SUA să nu-şi mai poată sprijini familiile lăsate în urmă, luând în calcul întoarcerea la sud de Rio Grande.

Relevanţa acestui fenomen pentru România ţine de intersecţia dintre natura crizei economice americane şi structura fenomenului migraţional prin care a trecut România. La originea crizei economice americane se află piaţa imobiliară, unde asprirea condiţiilor de creditare a dus la scăderea preţurilor şi creşterea numărului de locuinţe nevândute. Iar Spania are toate şansele să ofere echivalentul european al acestei crize. Dacă stocul de locuinţe nevândute din SUA este de aproximativ 468.000 de unităţi, conform ultimelor estimări oficiale, în Spania, acelaşi indicator este aproape dublu – 800.000 de locuinţe nevândute, după calculele Bloomberg. Economia iberică