În prezent, în Bistriţa-Năsăud mai există doar 18 evrei, în ciuda faptului că înainte să fie duşi în lagărele naziste erau câteva mii. Sinagoga existentă în Bistriţa, construită în 1856 a fost transformată în centru multicultural, găzduind concerte, expoziţii şi chiar filme, în timp ce multe din cimitirele unde se odihnesc evreii au fost transformate în grădini, folosite pentru a cultiva castraveţi sau varză.
Bistriţa-Năsăud mai are doar 18 evrei
Comunitatea din Bistriţa s-a înfiinţat în 1848, membrii săi participând la viaţa economică şi socială a municipiului. Aceştia şi-au creat instituţii de învăţământ şi o sinagogă, construită în 1856, care se numără printre cele 7 sinagogi din România cu o vechime mai mare de 100 de ani.
Potrivit recensământului din 1930, doar în Bistriţa trăiau 2.198 de evrei, reprezentând peste 15% din totalul populaţiei oraşului.
În 2013, au mai rămas doar 18 evrei în tot judeţul, dintre care 7 sunt supravieţuitori ai Holocaustului, ultima înmormântare având loc anul trecut chiar în preajma comemorării Zilei Holocaustului. Atunci s-a stins din viaţă, la 83 de ani, Simion Rozenberg, unul dintre supravieţuitorii Holocaustului.
Sinagoga Bistriţa- centru multicultural, cimitirele evreieşti – loturi cu castraveţi şi varză
Sinagoga Bistriţa, construită în 1856, este unul dintre cele mai vechi monumente de cult mozaic din ţară. A fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2004 şi a fost renovată câţiva ani mai târziu, printr-un program finanţat de Comisia Europeană şi Ambasada SUA.
Lăcaşul de cult, cu o capacitate de 300 de locuri, şi-a arătat noua faţă în 2007, fiind „inaugurat” printr-un concert de muzică clasică, asta după ce comunitatea evreilor din judeţul Bistriţa-Năsăud a semnat un contract de comodat