Cea mai mare ofertă din istoria Bursei, prin care statul urma să-şi vândă jumătate din portofoliul pe care îl deţine la Petrom, a fost în prima etapă un eşec. Cauza a fost urmarea subscrierilor insuficiente şi care s-au situat la un nivel sub 80% din titluri.
Oferta s-a derulat începând cu 11 iulie şi s-a încheiat în 22 iulie. Conform prospectului de vânzare, oferta putea fi considerată finalizată cu succes, doar dacă la data închiderii s-ar fi subscris minimum 80% din acţiunile oferite.
Metodă nouă
Oferta pentru titlurile Petrom s-a derulat printr-o metodă nouă pe piaţa de capital din România. preţul final urmând să fie anunţat abia la închidere. Statul a anunţat la început, un preţ maxim de 0,46 lei/titlu, iar marţi a stabilit un preţ minim de vânzare, de 0,3708 lei/titlu.
Dacă vânzarea s-ar fi realizat la preţul maxim, statul ar fi putut încasa în jur de 610 milioane de euro în urma vânzării unui pachetului de acţiuni deţinut la OMV Petrom, prin Ministerul Economiei. Această sumă ar fi fost apropiată de cea din 2004, când statul a vândut o treime din acţiuni cu 670 milioane de euro (ulterior OMV şi-a majorat participarea la 51%, în schimbul a încă 830 milioane de euro).
La preţul minim (0,37 lei/titlu) statul ar fi încasat pentru tot pachetul 2,066 miliarde lei (489 milioane euro).
Vânzarea pachetului de 9,84% din acţunile deţinute de stat la Petrom face parte din înţelegerile asumate de Executivul de la Bucureşti cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Astfel, privatizarea prin scoaterea la vânzare a unor pachete de acţiuni deţinute de stat la mai mai multe companii energetice (Petrom, Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica) ar urma să constituie, după cum afirma anul trecut preşedintele Traian Băsescu, un „motor al creşterii” şi care va atarge investitori puternici. @N_P