Dezamagitor pe toata linia summitul G20 menit sa gaseasca leacurile pentru criza economica in plina expansiune. Cum era de asteptat de la o intrunire de acest gen, care concentreaza mai degraba decidentii decat expertii inovativi, discutiile au incercat mai degraba sa gaseasca solutii pentru pastrarea situatiei dinaintea izbucnirii crizei, cu mijloacele functionale pana atunci, ceea ce, din start, era o mare eroare. Nu poti lua precautii in fata izbucnirii nestavilite a viitorului apeland in vechiul stil la aceleasi batrane instrumente. Rezultatul poate fi deja calificat drept mediocru, nefunctional, daca nu cumva de-a dreptul un esec.
Liderii lumii s-au comportat, dincolo de smokinguri si politeturi, ca niste jandarmi. Ei se iluzioneaza ca o mai buna supraveghere, instituirea unei noi instante cenzoriale, deasupra marilor actori ai scenei financiare a lumii, ar fi de natura sa stavileasca voiosul si anarhicul balet al finantelor scapate din haturi. S-au gasit deja, cu salutara promptitudine, voci chiar din randul celor implicati direct in dezbatere care sa isi exprime, pe buna dreptate, scepticismul cu privire la abordarea insasi.
Dupa Dmitri Medvedev, criza economica globala din acest moment "dovedeste perimarea unui numar important dintre principiile organizarii economice mondiale dupa cel de-al doilea razboi mondial. Constatam ca multe dintre structurile si sistemele internationale – inclusiv structurile de securitate – create la acel moment sunt depasite". Astfel, ceea ce s-ar cere facut transpare cu destula claritate, iar presedintele rus nu ezita sa o spuna: "Intreaga arhitectura financiara mondiala trebuie reconstruita, in sensul de a o face mai deschisa si mai dreapta, eficace si legitima. In opinia noastra, G20 trebuie sa devina principalul coordonator al reformei si dezvoltarii sistemului financiar mondial". De aici si pana la ce s-a