România are 4.000 de kilometri de autostrăzi care nu au ieşit niciodată din dosare. Sunt proiecte care ne integrează în marile reţele de transport internaţional şi pentru care am consumat până acum doar kilograme întregi de hârtie. Pentru altceva nu sunt bani la buget.
Planurile sunt făcute pe termen lung, aşa că reprezentanţii Companiei de Drumuri nu au niciun motiv să se grăbească. Se vorbeşte de anul 2020 sau chiar 2030, când vom avea mii de kilometri de autostradă.
Autostrada inelară din jurul Mării Negre vizează crearea unei rute între ţările cu deschidere la Marea Neagră. Va avea în total 7.000 de kilometri şi va străbate 12 ţări. Partea românească are o lungime de 457 de kilometri şi ar presupune o investiţie de aproape trei miliarde de euro. Autostrada porneşte de la Albiţa, trece apoi prin Focşani, Buzău, Ploieşti şi Bucureşti, până la Giurgiu.
Şapte ţări europene îşi doresc ca Marea Baltică să fie unită de Egee şi de Marea Neagră printr-o autostradă, numita oficial Via Carpatia. Traseul va trece şi prin România, va avea 462 de kilometri şi va traversa vestul ţării, de la Oradea la podul Calafat-Vidin. Pentru acest traseu ar fi nevoie de aproape patru miliarde de euro.
Primul proiect comun al Companiei de Drumuri cu alte instituţii europene îl reprezintă însa proiectul Autostrăzii Trans-Europeana, o iniţiativă lansată în 1977. Lungimea acestui proiect ar urma să fie de 25.000 de kilometri. România s-a obligat să construiască pe teritoriul său nu mai puţin de 1.851 de kilometri de autostradă. Din acest proiect face parte şi autostrada de la Nădlac la Arad, la care se lucrează acum cu bani europeni.
Totuşi, România are în prezent 547 de kilometri de autostradă, iar asta dacă luăm în considerare şi centurile modernizate. În 23 de ani am construit doar 450 de kilometri, adică ma
