Cartierul Bujac este situat geografic în partea de Nord-Vest a municipiului Arad. Istoricii arădeni spun că din punct de vedere etimologic denumirea cartierului posibil să derive din cuvântul „bugeac”, de origine asiatică (turcă-bucak), cuvânt denumit în DEX ca însemnând „ţinut de stepă, brăzdat de văi adânci şi seci şi lipsit de ape curgătoare.
Motivaţia denumirii este plauzibilă deoarece terenul este lipsit de ape curgătoare. Tot atât de bine denumirea poate deriva din substantivul neutru „bulhac”, folosit şi astăzi în Moldova, sinonim cu mlaştină mocirlă, smârc (cf. dicţionar de sinonime).
Terenul cartierului până nu demult era foarte mlăştinos deoarece stratul de apă freatică este la suprafaţă. Mergând pe varianta turco-tătară a termenului de „bugeac-bu jac”, prima menţiune documentară o găsim tocmai în Moldova cronicarului fie de la avari, fie direct de la tătari.
Pe teritoriul judeţului Arad există încă destule localităţi în care anumite ţarini sau chiar părţi a satelor poartă denumiri care amintesc de contactul populaţiei autohtone cu hoardele turco-tătare. Spre exemplu, la Şepreuş, există o parte a satului numită şi astăzi „Tătari”, deoarece se pare că aici ar fi fost colonizaţi odinioară câţiva tătari. Oricum, zona mlăştinoasă şi vegetaţia specifică acesteia au contribuit decisiv la stabilirea denumirii de „Bujac”, cu derivatul său: „Pusta Bujac”.
Este cunoscut faptul că Aradul de astăzi s-a construit în timp, ca aşezare urbană compusă din mai multe aşezări rurale, după unii 13 la număr, atestate documentar în anumite perioade care, fi e s-au contopit, formând oraşul actual, fie au dispărut. Printre localităţile astfel menţionate se numără Micălaca, Şega, Geled, Abad, Desc, Chemperlaca sau Fuc. Cea cu numele de Abad este localizată de cei mai mulţi dintre istorici pe locul Bujacul de astăzi. (Material inspirit din Monografia cartierul