În anul care se încheie, de pe fericitul tărâm de dincolo unde se odihneşte întru veşnicie de peste 25 de ani, Julio Cortázar a făcut un dar incredibil cititorilor lui de pretutindeni: ultima sa operă. Este vorba de un volum de aproape 500 de pagini, publicat în luna mai în Spania de către editura Alfaguara, cu titlul - inspirat şi exact - Pagini neaşteptate, care a văzut lumina tiparului prin strădania Aurorei Bernárdez (văduva şi legatara universală a scriitorului) şi a criticului catalan Carles Álvarez Garriga, reputat specialist în studii cortazariene.
Volumul reuneşte texte inedite, descoperite la Crăciunul anului 2006 în cele cinci sertare ale comodei din biroul lui Cortázar, texte de o mare diversitate ca gen şi tematică. Astfel, se cuprind 11 povestiri, câteva fragmente din Poveşti cu Cronopi şi Glorii, Cartea lui Manuel şi Un anume Lucas ( pe care autorul însuşi le-a scos spre păstrare, înainte de a încredinţa spre publicare volumele respective), apoi numeroase cronici, articole politice, texte pentru prieteni, 4 autointerviuri ( "Interviuri în faţa oglinzii") şi, în sfârşit, 13 poeme necunoscute.
Din acest volum, în curs de apariţie la editura Polirom, oferim cititorilor revistei povestirea Manuscris găsit lângă o mână.
Tizului meu De Caro
Voi sosi la Istanbul la opt şi jumătate seara. Concertul lui Nathan Milstein începe la nouă, dar nu va fi nevoie să asist la prima parte; voi intra la sfârşitul pauzei, după ce voi face o baie şi voi mânca ceva la Hilton. Ca să-mi omor timpul, mă amuză să-mi aduc aminte de tot ce se află în spatele acestei călătorii, în spatele tuturor călătoriilor din ultimii ani. Nu e prima oară când aştern în scris aceste amintiri, dar am întotdeauna mare grijă să rup hârtiile când ajung la destinaţie. Îmi face plăcere să recitesc la răstimpuri minunata mea poveste, chiar