Mai mult de 2,2 milioane de locuinţe şi peste 5,5 milioane de persoane au fost recenzate în primele trei zile ale recensământului (20 - 22 octombrie) - cel mai înalt grad de colectare a datelor statistice fiind înregistrat în Covasna (30% din locuinţele estimate) şi cel mai slab în Bucureşti (18% din locuinţe), potrivit raportărilor făcute aseară de INS.
Recensământul a început, dar de abia acum apar clarificări privind presupusa obligativitate a răspunsului la anumite întrebări: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, oficiul de statistică al UE, sau Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa (divizia de statistică a ONU), vin cu date noi - unul dintre cele mai importante aspecte referindu-se la lipsa obligaţiei de divulgare a Codul Numeric Personal (CNP).
Potrivit diviziei de statistică a ONU al cărei punct de vedere a fost furnizat de INS, întrebările despre dizabilităţi - la care răspunsul nu este obligatoriu - pot furniza informaţii valoroase despre persoanele cu dizabilităţi dintr-o ţară şi despre distribuţia dizabilităţilor la nivel regional şi local.
Acelaşi lucru îl spune şi Silvia Pisică, directorul Direcţiei Statisticii Pieţei Muncii din cadrul INS, care susţine că autorităţile pot lua măsuri în momentul în care un anumit tip de dizabilităţi afectează o mare parte din populaţie sau o zonă anume.
În formularele de recensământ există întrebări referitoare la astfel de afecţiuni (eşti întrebat dacă porţi ochelari, dacă auzi bine, sau dacă te doare spatele, de pildă). Potrivit diviziei de statistică a ONU, persoanele cu dizabilităţi sunt acele persoane care prezintă un risc mai mare decât cel prezentat de majoritatea populaţiei în privinţa restricţiilor de efectuare a unor sarcini specifice.
În privinţa unui aspect care a fost pe larg dezbătut, anume confidenţi
