Pomenirile de la cimitir se fac pentru "ca sa se veseleasca si mortii" Lunea de dupa Duminica Tomei este cunoscuta ca o veche sarbatoare populara, numita, in Transilvania - Pastele cel mic, in Moldova - Pastele Blajinilor, iar in Bucovina - Rohmanii. In conceptia mitologica romaneasca, Blajinii ("fericiti", in slava) sint cei dintii oameni care au populat pamintul, stramosii, oamenii cei mai buni, drepti in fata lui Dumnezeu, blinzi si fericiti. Ei sint comemorati la o saptamina dupa Pasti, pentru ca atunci afla ca a fost Pastele la cei din lumea de deasupra, dupa cojile de oua care sint date pe apa si ajung la apa simbetei de la capatul pamintului. Principala caracteristica a sarbatorii Pastelui Blajinilor, ce tine de vechimea ei, este aceea de sarbatoare a mortilor: se fac mari pomeniri la cimitire, cu oua rosii, pasca, coliva, bautura, luminari, ce se dau de sufletul tuturor mortilor familiei, "ca sa se veseleasca si mortii". "Este o zi de pomenire a mortilor, dar nu se tine o slujba speciala pentru aceasta zi. Se face slujba obisnuita cu pomenirea celor care au trecut pe lumea cealalta", explica preotul Ion Viovan. Pomenirile se pot face si in curtea bisericii, fiecare familie rinduindu-si pomenele pe cite o masa. In sudul tarii, preotii fac slujbe speciale pentru ca "mosii" sa-i fereasca de grindina. Prin aceasta sarbatoare, viii si mortii se intilnesc, prin ofrandele sacre oferite, iar mosii, cei fara de pacate in lumea de dincolo, iau asupra lor pacatele crestinilor, pentru a izbavi si a purifica periodic lumea. (Corina GILCA) Pomenirile de la cimitir se fac pentru "ca sa se veseleasca si mortii" Lunea de dupa Duminica Tomei este cunoscuta ca o veche sarbatoare populara, numita, in Transilvania - Pastele cel mic, in Moldova - Pastele Blajinilor, iar in Bucovina - Rohmanii. In conceptia mitologica romaneasca, Blajinii ("fericiti", in slava) sint cei dintii oame