Constituţia prevede paşii care trebuie parcurşi pentru suspendarea preşedintelui de către parlament. Astfel, de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă preşedintelui.
După depunerea cererii de suspendare, preşedintele poate da explicaţii referitoare la faptele care i se impută, după caz putând fi formată o comisie pentru a analiza aceste lucruri. De asemenea, cererea de suspendare a şefului statului se trimite la Curtea Constituţională, magistraţii urmând să dea un aviz consultativ în acest sens. Parlamentul poate cere un termen pentru aviz. După îndeplinirea acestor paşi, solicitarea ajunge în plen, iar preşedintele poate fi suspendat cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor. Chiar dacă în Constituţie se prevede că acest lucru presupune săvârşirea unor acte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, în practica sa CCR a statuat că suspendare este în ultimă instanţă un act politic al Parlamentului, de vreme ce Legea fundamentală nu explică clar care sunt actele grave de încălcare a Constituţiei.
După parcurgerea acestor paşi, şeful statului poate fi suspendat, cu votul majorităţii parlamentarilor. Dacă acest lucru se întâmplă, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui. În acest moment, legea prevede că preşedintele este demis dacă la referendum votează în acest sens jumătate plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste.
O modificare în sensul demiterii cu votul a jumătate plus unu din cei care merg la urne a fost adoptată de parlament şi se află acum la CCR.
Pe perioada suspendării, şeful statului este înlocuit de preşedintele Senatului.
Constituţia prevede paşii care trebuie parcurşi pentru suspendarea preşedintelui de către parlament. Astfel, de suspendare din funcţi
