O dată cu promovarea sa în funcţia de ministru, doamna Udrea a purces cu sârg la promovarea turismului românesc.
Nu ştiu ce a contat mai mult în motivaţia acestei numiri şi nu doar atât, ci la crearea unui minister special pentru domnia sa: experienţa de participant activ la shoppingul internaţional sau cunoştinţele geo-politice etalate cu atâta farmec în celebra emisiune de televiziune în care, în calitate de sfătuitor principal al preşedintelui Băsescu, băgase Norvegia în UE, făcând-o şi republică?
A fost o gafă, e drept. Oricui i se poate întâmpla. Oameni cu pretenţii mai mari, mult mai mari, precum Cioroianu, şi-au umplut carierele de gafe. Şi, ce e mai important, din gafe se poate învăţa. Sunt convins că doamna Udrea nu va uita, cât o trăi, că Norvegia e o monarhie şi că nu doreşte, deocamdată cel puţin, să intre în Uniune, ducând-o foarte bine şi aşa. Spuneam însă că nu am înţeles de ce a primit doamna cadou tocmai Turismul. M-aş fi aşteptat să i se dea „Afacerile europene” sau Justiţia, că e jurist de meserie. Acuma însă am înţeles. După cum s-a mediatizat cu prisosinţă, mai înainte chiar de a se instala la Palatul Victoria, pentru a fi cât mai aproape de dl Boc, doamna ministru a purces la acţiuni concrete. Mai întâi a aflat ce comoară se ascunde sub Bucureşti şi cum ar putea această apă geotermală să modifice destinul urbei, transformându-l într-un mare centru internaţional de cură. Am şi văzut cu ochii minţii puhoaiele de reumatici europeni invadându-ne pentru a-şi căuta de sănătate prin Crângaşi, Giuleşti sau Ferentari, unde se vor înalţa mândre centre de tratament.
Aflasem anterior, încă de la nominalizarea domniei sale, ce potenţial turistic de excepţie au „râurile interioare” ale României. Despre potenţialul râurilor exterioare ştiam deja, dar nu ne imaginăm ce se poate face pe cele interioare. Ori doamna Udrea ştie deja.
Ca să n