Atât inainte, cât si dupa consultarile de la Cotroceni, unii politicieni si jurnalisti s-au intrebat asupra rosturilor acestui moment. Ei au sustinut ca pe plan politic nu exista nici o situatie menita a duce, prin anormalitatile ei, la convocarea partidelor pentru a gasi, cum suna comunicatul, „solutii in vederea stabilizarii situatiei politice“. Reactia de acest tip isi are explicatia intr-o greseala tipica multor politicieni si jurnalisti in aproximarea personalitatii lui Traian Basescu: greseala de a nu tine cont de disponibilitatile personajului de a crea si chiar a impune imaginea unei asemenea situatii, chiar daca respectiva nu exista in realitate. Inaintea celui de-al doilea tur prezidential, Traian Basescu a reusit sa creeze si sa impuna imaginea unor alegeri fraudate. Se stie acum ca alegerile din primul tur au fost corecte. Asemanator, Traian Basescu a creat si a impus imagini false despre realitate in numeroase alte momente ale carierei sale. A reusit sa-si creeze imaginea de luptator impotriva grupurilor de interese nelegitime in conditiile in care el insusi era - si este - un „capo di tutti capi“ al unor grupuri de interese. A reusit sa creeze imaginea unui moment dramatic dintr-un simplu moment de teatru ieftin: inlocuirea lui Theodor Stolojan in cursa pentru presedintie. Daca ar fi luat in calcul aceasta rar intâlnita disponibilitate tinând de demagogia catavenciana, analistii si politicienii si-ar fi dat seama ca Traian Basescu si-a propus sa creeze si sa impuna o noua imagine falsa despre realitate: cea a unei crize politice. Daca mai exista vreo indoiala asupra acestei intentii, scrisoarea adresata liderilor de partide parlamentare o spulbera spectaculos. Traian Basescu vorbeste deja de o criza politica. O criza care ar consta, in viziunea Domniei sale, in doua elemente: a) Existenta unui guvern minoritar, dependent in parlament de „o majoritate fl