Guvernul poate continua angajarea răspunderii pe legea Educaţiei, deşi procedura a fost declarată iniţial neconstituţională. Mircea Geoană este ameninţat cu suspendarea dacă se opune. Curtea Constituţională a dat câştig de cauză premierului, presat de revendicările UDMR.
Boc a solicitat Curţii Constituţionale să permită continuarea angajării răspunderii întrucât Opoziţia a depus, la vremea respectivă, o moţiune de cenzură care trebuie dezbătută. Mizând pe faptul că PSD şi PNL nu au forţa necesară să dărâme Cabinetul său, premierul i-a cerut lui Geoană să pună pe ordinea de zi moţiunea de cenzură după verdictul Curţii Constituţionale. În cazul în care moţiunea pică, legea Educaţiei, în varianta Guvernului, se consideră adoptată.
Citiţi şi:
Şcoli conduse politic şi 14 ani de şcoală până la facultate
Comisia de învăţământ din Senat: Minorităţile vor învăţa Istoria şi Geografia în limba română
În favoarea cererii Guvernului de a continua procedura prin dezbaterea moţiunii de cenzură au votat cinci judecători ai Curţii, iar patru au fost împotrivă. Cei cinci judecători propuşi de Putere au susţinut că, din momentul în care moţiunea de cenzură a fost depusă, Parlamentul nu mai poate opri procedura. "O moţiune depusă nu poate fi lăsată în suspensie", a afirmat preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, numit la propunerea preşedintelui Traian Băsescu.
De cealaltă parte, cei patru judecători propuşi de partidele din Opoziţie au susţinut că, din moment ce Curtea a declarat deja la 3 noiembrie că angajarea răspunderii pe legea Educaţiei este neconstituţională, toate etapele procedurii, inclusiv dezbaterea moţiunii sunt neconstituţionale. "Când e declarată neconstituţională angajarea răspunderii cum poate să mai producă efecte?", a replicat judecătorul Ion Predescu, numit de Senat la propunerea PSD.
Decizia ma