Inainte de izbucnirea scandalului legat de compensatiile platite de asiguratorul gigant AIG angajatilor de top, cei mai multi dintre americani nici macar nu auzisera de expresia "bonus de retentie". Dar la fel ca in cazul instrumentelor financiare derivate (CDO) sau al celor pentru transferul riscurilor de credit (credit default swap), termenul a intrat rapid in limbajul popular.
Bonusurile pentru retentia angajatilor nu sunt o practica neobisnuita in istoria corporatiilor americane nici macar in ceea ce priveste companiile salvate de la faliment de catre stat, scrie International Herald Tribune.
In ciuda valului de critici generat de plata unor bonusuri de 165 mil. dolari de catre American International Group (AIG), executivii de la mai multe institutii financiare se pregatesc sa incaseze alte cateva zeci de milioane de dolari din compensatii.
Cel putin 19 companii, de la gigantul Citigroup pana la banci regionale precum SunTrust Banks din Atlanta, au acordat executivilor plati compensatorii doar pentru a se asigura ca acestia nu parasesc firmele la care lucreaza, potrivit unui studiu al firmei de cercetare Equilar.
Platile, efectuate sub forma de bani lichizi sau de actiuni, vor fi efectuate in urmatorii cativa ani fara a tine cont, in majoritatea cazurilor, de performantele inregistrate de beneficiari sau de companii in ansamblu.
AIG a platit cateva sute de angajati cu 165 mil. dolari. Dar valoarea bonusurilor acordate in urmatorii ani de companiile incluse in studiul Equilar ar putea urca semnificativ in conditiile in care titlurile bursiere ale acestora vor reveni pe o crestere sustinuta.
In momentul in care bonusurile au fost stabilite, in unele cazuri inainte ca bancile sa primeasca finantare din partea statului, iar pretul actiunilor era mult mai mare, aceste compensatii erau evaluate la 159 mil. dolari. De obicei, companiil
