Foto: Cotidianul
UE a pus la punct un mecanism de intrare a firmelor in licitatii, despre care spune ca este menit sa asigure seriozitatea celor care cistiga lucrarile facute din fondurile nerambursabile europene.
Firmele romanesti nu sint convinse si spun ca mecanismul face ca in jur de 60-70% dintre profiturile si impozitele cuvenite, in afara costului lucrarii propriu-zise, sa se intoarca in buzunarele firmelor straine si ale administratiilor fiscale din tarile de origine, unde acestea platesc impozitul pe profit.
Incapabili pentru 40 km de sosea
Parcurgerea listei cu proiecte de infrastructura rutiera, finantate din fonduri ISPA (fonduri nerambursabile pentru mediu si transporturi), arata ca nici una dintre cele 15 firme cistigatoare nu este autohtona. Valoarea totala a acestor proiecte este de peste 200 de milioane de euro.
Criteriile din licitatie stabilite de unitatea ISPA, din Ministerul Transporturilor, pun in imposibilitate sa se inscrie oricare dintre companiile noastre de constructii. Spre exemplu, la licitatia pentru repararea a 40 km de sosea, de la Caransebes la Lugoj.
In acest caz, participantii trebuie sa aiba 250.000 de metri cubi de pamint excavat, 350.000 de tone de asfalt asternut, cel putin o lucrare in valoare de 15 milioane de euro si altele trei care sa fi costat fiecare peste 10 milioane de euro. „Nici una dintre firmele romanesti nu ar putea indeplini singura aceste criterii.
Ar fi nevoie de cel putin trei-patru firme“, comenteaza acest exemplu actionarul unei importante firme de constructii din domeniul drumurilor.
Partea leului
Un calcul simplu arata ca o buna parte a banilor europeni se intorc in economiile de origine, sub forma de impozite si profituri.
Alexandru Dobre, director adjunct in cadrul Asociatiei Antreprenorilor de Construc
