Pe site-ul ANRE au fost “scăpate” niscaiva rapoarte interne de monitorizare a pieței de gaze.  Din ele reiese că GDF Suez importa gaz de la compania soră din Ungaria, la preț ceva mai mare decât de la Gazprom, asta în condițiile în care (pentru consumatorii reglementați) cere apoi recunoașterea integrală a costurilor în prețul reglementat la consumatorul final.  E drept că impactul asupra consumatorului final reglementat poate să fie infim, așa, o ciupeală – diferențele mari de preț par să fie în luni cu importuri mici, importul de la GDF Ungaria în tabelul pentru care sunt date e cam jumate din totalul importului lui GDF, în plus o parte din importurile cu pricina poate se duce în piața “liberalizată”, dar într-adevăr n-avem toate cifrele.  Mai interesant din acel raport mi se pare faptul că Elcen – companie de stat și, deci, fraierul fraierilor – a cumpărat la cel mai mare preț de import, cu vreo 15% mai mare decât prețul mediu de import la care cumpărau toți ceilalți; pe datele pe care le avem înseamnă că Elcen a pierdut vreo 300,000 de euro în septembrie din cauza asta (suma ar putea fi mult mai mare dacă diferența de 15% se menține într-o lună de iarnă, când importurile lui Elcen sunt mari și consumul e și el mult mai mare, că Elcen dă bucureștenilor și căldură).

Partea cu adevărat interesantă și care merită dezbătută e chestiunea transparenței.  Mai ales că, la solicitarea Hotnews, ANRE a răspuns că, dacă într-adevăr acele rapoarte au fost publicate fie și un minut pe site, cei responsabili vor da socoteală. Din nou, din cauza nenorocitului de coș de gaze și a companiilor de stat care funcționează în propriul dezavantaj, apar întrebări care poate nu și-ar avea rostul într-o piață normală. (Amintesc aici ce e “coșul” – ANRE spune că toți consumatorii reglementați cumpără gaz la un preț mediu ponderat: pondere import x preț import + pondere producție in