Alarmă în plan local: "Producţia scade, absenţele şi salariile cresc. Unde vom ajunge?"

Într-un comunicat dat de guvern s-a apreciat că în primele şase luni ale anului 1990, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, economia a înregistrat "valori negative". O exprimare politicoasă, de protejare a stimei înalte ce-o dobândiseră despre sine cetăţenii României imediat după decembrie '89.

Preluând datele statistice ale comunicatului, ziarul Adevărul din Arad a sintetizat astfel concluziile guvernului despre cauzele regresului economic: "Acest lucru s-a petrecut în mod surprinzător în contextul asigurării de către stat a unei cantităţi superioare de materii prime din import şi a unor fonduri sporite pentru redistribuirea forţei de muncă. Minusurile în producţie se datorează în primul rând scăderii productivităţii muncii. Exportul a cunoscut de asemenea regresiuni dramatice. În aceste condiţii programul propus de guvern pentru trecerea la economia de piaţă este ameninţat în chiar premisele sale esenţiale".

Soluţiile de "redresare" decise şi atunci de guvern nu par a avea mare legătură cu cauzele. În primul rând s-a hotărât reorientarea subvenţiilor către acele produse şi servicii de maximă utilitate socială - alimentele şi energia casnică. Cum în România, criza alimentelor şi energiei casnice din anii '80 creaseră, în termeni leninişti, "situaţia revoluţionară" se propusese ca preţul produselor alimentare de bază, al energiei termice şi electrice în gospodării să nu fie majorat pe întreaga perioadă de tranziţie. Cine să bănuiască atunci că şi peste două decenii tot în tranziţie vor fi românii?!

Deoarece pentru primul semestru al anului consumul de carburanţi proveniţi din petrol crescuse de 3,1 ori, s-a decis majorarea preţului benzinei la 15 lei/litru. Consumuri fără precedent înregistrase hârtia. Ziare, publica