Indiferent cum se încheie o situaţie de criză, precum a fost cea a luării de ostatici în Algeria, grupările teroriste profită de pe urma expunerii mediatice: cauza le este promovată, iar procesul de recrutare devine tot mai uşor.

Teroriştii dn spatele luării de ostatici la platforma de gaze din estul Algeriei, în care au murit şi doi români, nu au luptat numai cu arma în mână. Mokhtar Belmokhtar - Mister Marloboro - şi gruparea sa „Brigada Sângelui”, afiliată al-Qaeda, au ţinut o lume întragă cu sufletul la gură şi au arătat că ştiu să lupte şi pe „frontul” 2.0.

„Luarea de ostatici de la platforma din In Amenas este exemplul perfect de personificare mecanică, când fiecare grupare intră într-o comptetiţie pentru a-şi câştiga cea mai mare expunere şi impact mediatic”, explică pentru cotidianul francez „Le Monde” Jean-Pierre Filiu, profesor la Universitatea de Ştiinţe Politice de la Paris.

Mokhtar Belmokhtar a făcut o adevărată cascadorie de imagine, de publicitate, extrem de eficace pentru a se impune drept un jihadist internaţional.

Dominique Thomas,

specialist în mişcări islamiste

În lumea extremiştilor - tot mai prezenţi în spaţiul virtual, iniţiativa lui Belmokhtar a fost salutată drept o replică pentru „cruciada” demarată de francezi în Mali.

În toate limbile, pe toate canalele media, audienţa i-a stat la picioare. „Chiorul”, una dintre poreclele teroristului, a devenit în sine o imagine a mişcării jihadiste din întreaga lume, dedicat „luptei împotriva evreilor şi a cruciaşilor”, furând lumina reflectoarelor de la luptătorii din norrdul Mali.

„Jihadul mediatic” a devenit indispensabil. „Indiferent care este deznodământul unei astfel de situaţii de criză, mediatizarea ei este benefică pentru terorişti: îi ajută să recruteze şi să-şi promoveze mişcarea”, spune Filiu.

@N_