CAIET DE RETETE Primele reprezentari cunoscute ale painii apar in frescele din piramide, acum 5000 de ani. Egiptenilor le datoram descoperirea fermentarii, care, impreuna cu functionarea cuptorului, sta la originea painii.
Evreii, contrar egiptenilor, considerau painea de fermentatie ca fiind impura, preferand azima. O data cu nasterea lui Iisus, la Bethleem - al carui nume inseamna, in aramaica, "oras al painii" - , produsul va capata o importanta formidabila, devenind atat obiect de alimentatie, profan deci, cat si element sacru.
Roma antica a intarit celebritatea painii, oferind plebei "panem et circenses" gratuit.
Secolul al XIII-lea cunoaste infiintarea primelor corporatii ale brutarilor sub autoritatea regala. In Franta, Regele Soare descopera calitatile drojdiei de bere in panificatie si citeste prima carte a tehnicii painii, "Brutarul perfect", scrisa de Parmentier.
Secolele al XIX-lea si al XX-lea aduc numeroase inovatii in metodele de fermentare si coacere. Painea reuseste sa-si mentina rolul primordial in istoria omului, fapt dovedit de ceea ce s-a intamplat cand Statele Unite i-au facut pe germani sa piarda razboiul mondial, oprind exporturile de grau in anul 1917. In folclorul european, american si asiatic intalnim frecvent motivul Mumei Graului (sau al cerealelor) ca spirit care face sa creasca recoltele. Recolte importante pentru umanitate, daca ne gandim ca astazi graul se cultiva in peste 50 de tari, dar cu painea facuta din el se hraneste 45% din populatia lumii.
Azi, dupa numeroase experiente in modelarea formei si a gustului painii, asistam la o intoarcere la autenticitate. A reaparut painea pe vatra, faina superioara, focul cu lemne, triumfa drojdiile naturale si tehnica bunicii care facea, pe vremuri, painea in test...
PAINE
INGREDIENTE: un kg faina de grau, 500 ml apa, 50 g drojdie, o lingurita cu zaha
