Numeroase persoane publice anchetate sau trimise în faţa procurorilor de către inspectorii de integritate cred că judecătorii Curţii Constituţionale au făcut de fapt un bine Agenţiei. Joi seară, Curtea Constituţională a retezat pârghiile esenţiale de control pe care le avea inspectorii de integritate. Ce spun acum demnitarii cărora Agenţia Naţională de Integritate (ANI) le-a luat la puricat averile sau in­com­pa­ti­bi­li­tă­ţile cu funcţiile deţinute? România Liberă a stat de vorbă cu câţiva dintre ei şi a aflat că judecătorii Curţii Consti­tu­ţio­na­le au făcut o treabă bună. ANI nu trebuie să moară, spun ei, chiar dacă era o insti­t­uţie „virusată" de contra­dicţii cu legea fundamentală şi funcţiona ineficient şi nepro­fesionist. Toţi cei con­tactaţi susţin că decizia împotriva ANI nu îi avantajează în procesele pe care le au cu instituţia, pentru că oricum ei ar fi avut dreptate. Poetul Mircea Dinescu, anchetat de ANI, nu vrea să discute despre Integritate, însă nu-şi ascunde sentimentele: „Să fie sănătoşi!".

Deputatul PSD-PC, Sergiu Andon, spune despre ANI că este „o organizaţie para­consti­tu­ţională, care a fost folosită ca argument de aruncat praf în ochii experţilor europeni" şi că, asemenea, Direcţiei Naţionale Anti­co­rupţie, „este virusată de elemente de neconsti­tu­ţio­na­li­tate". O asemenea insti­tuţie nu există „nicăieri în UE", spune deputatul jurist, care se judecă în prezent cu ANI: „Am inventat-o ca să arătăm că avem corupţie mare, a fost unul dintre cele patru obiective impuse de Comisia Europeană pe justiţie. Dar nu a rezolvat nimic". Andon crede că naşterea ANI a fost gândită greşit de la bun început, ca pe vremea lui Ceau­şescu: „Atri­buţiile ANI erau în sarcina altor instituţii precum Parchetul sau Fiscul, dar care nu-şi făceau treaba pentru că nu erau legi bune şi nici voinţă politică. În loc să facem acele instituţii să meargă,