Michel ONFRAY
Pantecele filozofilor. Critica ratiunii
Editura Nemira, Colectia „Totem“, Bucuresti, 2000, 150 p., f.p.
Michel Onfray este un autor specializat in „literatura culinara“. A mai scris Ratiunea gurmanda. Filozofia gustului, demonstrind ca se poate face filozofie si pe un asemenea subiect.
Pantecele filozofilor este o carte extravaganta. Mai exact, este o istorie bizara a Marilor (filozofi, scriitori), prezentati prin inclinatiile lor culinare. In capitolul IV, Kant sau etilismul etic, aflam despre filozof ca: „in fiecare seara juca biliard si carti, la fiecare prinz bea un pahar cu vin. Niciodata bere. Era inamicul declarat al bauturii nationale prusace, «o otrava lenta»“.
Filozofia lui Sartre este discutata tot din perspectiva culinara. Astfel, dupa Sartre „a astupa gaura, inseamna, la origini, a-mi sacrifica trupul pentru ca plenitudinea de a fi sa existe... hrana este chitul care va obtura gaura, a minca inseamna, printre altele, a (se) astupa“.
Acest eseu sui-generis despre bucataria – la sensul propriu – marilor filozofi si scriitori, contine in introducere o Incercare de autobiografie alimentara. Intr-un limbaj care l-ar face invidios chiar si pe Pascal Bruckner, cu multa (auto)ironie si verva, Onfray vorbeste despre sinele gurmand. Viata sa pare a fi un sir de experiente culinare. Astfel, copilaria este dominata de amintirea meselor sarace: „la masa unui tata agricultor, pestele era un lux; nu-si avea rostul, iar virtutile lui de aliment satios erau nule.“
Tot in introducere, Onfray propune turismul culinar: „nu-i de ajuns sa vezi o tara sau o regiune oarecare, trebuie sa stii s-o asculti si s-o gusti, s-o lasi sa-ti strabata toti porii. Grimaud de La Reynière a aratat foarte bine ca singura geografie care nu-i plictisitoare este cea gurmanda“.
Este de laudat efortul traducatorulu