Nevoia de acoperire a riscului valutar a devenit presantă pentru multe societăţi care au mare parte din venituri în lei, după ce anul trecut au înregistrat pierderi financiare uriaşe. Din toamna anului trecut, moneda euro s-a apreciat cu aproximativ 20% în faţa leului, urcând de la 3,6 lei până la un maxim de peste 4,3 lei. Adâncirea crizei financiare, perspectivele economice tot mai pesimiste şi volatilitatea de pe pieţele internaţionale au mărit puternic tunelul de variaţie
Nevoia de acoperire a riscului valutar a devenit presantă pentru multe societăţi care au mare parte din venituri în lei, după ce anul trecut au înregistrat pierderi financiare uriaşe.
Din toamna anului trecut, moneda euro s-a apreciat cu aproximativ 20% în faţa leului, urcând de la 3,6 lei până la un maxim de peste 4,3 lei. Adâncirea crizei financiare, perspectivele economice tot mai pesimiste şi volatilitatea de pe pieţele internaţionale au mărit puternic tunelul de variaţie al monedei naţionale în raport cu principala valută. Scăderea leului afectează toate persoanele care au contractat credite în euro, majorarea ratelor fiind semnificativă. Şi mai puternic sunt lovite însă companiile. „Şi pe piaţa internaţională asistăm la volatilităţi mari pentru perechea euro/dolar şi pentru preţul petrolului, iar aceştia sunt factori determinanţi pentru profitabilitatea afacerilor“, a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România la conferinţa „Cursul valutar şi criza economică – soluţii pentru companiile expuse la riscul valutar“, organizată de Asociaţia Brokerilor.
Momentul de vârf al leului în faţa euro din 2007, când cursul a coborât până la 3,1 lei, a provocat nemulţumiri în rândurile exportatorilor, care îşi vedeau profiturile diminuate de moneda naţională puternică. În mai puţin de doi ani, raportul s-a modificat considerabil, însă, c