Dispreţul afişat faţă de clasa politică şi ani de violenţe interconfesionale alimentează la Tikrit, regiunea natală a lui Saddam Hussein, după zece ani de la invazia americană a Irakului, nostalgia faţă de regimul fostului dictator.
"Este natural să fim mândri" de Saddam Hussein, afirmă Um Sara. "El conducea ţara fără probleme, indiferent de circumstanţe", adaugă această locuitoare de la Tikrit, un oraş aflat în apropiere de satul natal al lui Saddam Hussein şi la 160 de kilometri nord de Bagdad.
La Bagdad, legături cu Saddam şi regimul său pot pune capăt carierei unui politician. Însă, la Tikrit, numeroşi locuitori sunt ataşaţi de fostul preşedinte, îndepărtat de la putere în 2003, în urma invaziei americane, şi executat în decembrie 2006.
Acest ataşament se explică mai ales prin faptul că oraşul era deosebit de "răsfăţat" de către fostul dictator.
"Saddam ne-a ajutat mult, este normal să fim ataşaţi de el, aşa cum alţii pot fi ataşaţi faţă de Charles de Gaulle", apreciază Abu Husein.
Deşi în timpul lui Saddam Hussein serviciile publice constituiau un eşec, regimul a introdus un sistem de subvenţii care permitea celor mai săraci să se hrănească, în profida embargoului impus de către comunitatea internaţională.
În prezent, numeroşi irakieni sunt afectaţi de o lipsă cruntă de infrastructuri şi servicii de bază, fiind, de asemenea, lipsiţi de electricitate şi apă potabilă. Şomajul a rămas la un nivel ridicat, corupţia este generalizată, iar anumiţi cetăţeni sunt dezamăgiţi de politicienii aleşi.
"Ţara noastră nu s-a schimbat şi nu s-a dezvoltat în aceşti ultimi zece ani", deplânge Khaled Jamal, un ceasornicar de la Tikrit.
Numeroase dificultăţi cu care se confruntă irakienii, "ne fac să îl iubim pe Saddam", declară Ines. "Ne fac să fim mândri de el şi să regretăm epoca sa", adaugă această învăţătoare, în vârstă de 37