Deși deficitul bugetului de pensii continuă să rămână la cote periculoase, cu 1 miliard lei peste deficitul întregului buget, cea mai gravă problemă a execuției bugetare pe primele 9 luni constă de fapt în nivelul slab al încasărilor (într-un an cu reînnoire de licențe în telecom), coroborat cu o creștere nesimțită a cheltuielilor de bunuri și servicii. Astfel, pentru a nu arăta atât de dezastuos în fața FMI, guvernul Ponta nu a găsit altă soluție decât să măcelerească cel mai sănătos segment al chetuielilor – investițiile.
În condițiile în care guvernul trebuia să reducă deficitul bugetar, situația pe primele 9 luni arată catastrofal – deficitul este chiar mai mare cu circa 14% față de anul trecut, de 8,14 miliarde lei față de 7,17 miliarde lei.
Cum s-a ajuns în această situație jalnică? Prin venturi mai slabe decât cele mai pesimiste așteptări, de 147,29 miliarde lei, cu circa 6 miliarde sub estimări, după cum spun surse oficiale. Practic, în loc ca veniturile să crească mai repede decât cheltuielile, guvernul Ponta a reușit performanța inversă, veniturile abia reușind să urce cu nivelul inflației, cu 4,4%, în timp ce cheltuielile au avansat mai rapid, cu 4,8%, și asta în condițiile în care au fost tăiate la sânge investițiile.
Potrivit surselor oficiale, cauzele pentru încasările scăzute sunt veniturile sub așteptări la nivelul sistemului bancar, afectate și de modificări ale legislației fiscale, o colectare mai slabă, inclusiv pe fondul procesului de reorganizare a ANAF, precum și de un profit al BNR mai mic decât se estima. Este scandalos să ajungi să dai vina pe bănci că tu nu ai reușit cu Fiscul să încasezi banii scontați.
Cele mai însemnate creșteri pe partea veniturilor s-au realizat la taxa utilizarea bunurilor, cu 2,07 miliarde lei sau 123%, pe fondul reînnoirii licențelor din telecom, la contribuțiile de asigurări, cu 1,8 milia