Alpha Bank şi Eurobank, cele două mari bănci greceşti care controlează în România instituţii de credit de top 10 - Alpha Bank şi Bancpost, au eşuat ieri în demararea fuziunii, iar în presa elenă începe să se vorbească despre naţionalizări - cel puţin pe o anumită perioadă.
Deja statul este acţionar minoritar al Alpha Bank şi ar urma să-şi menţină prezenţa în viitoarea bancă Alpha Eurobank rezultată din fuziune.
Dacă se concretizează ipoteza ştergerii a până la 60% din datoria suverană a Greciei, băncile elene vor suferi pierderi masive, acţiunile se vor prăbuşi pe bursă şi vor fi necesare injecţii de capital din partea statului.
Ieri pe bursa din Atena toate marile bănci greceşti înregistrau căderi masive ale acţiunilor: Piraeus Bank avea după amiază un minus de circa 22,5%, Alpha Bank acumulase o pierdere de peste 20%, partenera sa de fuziune Eurobank avea minus 20,7%, iar National Bank of Greece (acţionarul majoritar al Băncii Româneşti) înregistra un declin de peste 22%.
Acelaşi fundal era valabil şi ieri dimineaţă, când acţionarii Alpha Bank şi Eurobank erau aşteptaţi să se reunească la hotelul Hilton din centrul Atenei. Au fost însă aşteptaţi în zadar. Deşi familiile Costopoulos (Alpha Bank) şi Latsis (Eurobank) anunţaseră de la sfârşitul lunii august că au bătut palma, iar conducerile executive ale celor două bănci au semnat proiectul de fuziune pe 20 septembrie, Alpha Bank şi Eurobank nu au reuşit să strângă cvorumul necesar de minimum două treimi pentru aprobarea unificării de către adunările generale extraordinare ale acţionarilor.
Cele două bănci greceşti au fost astfel nevoite să-şi convoace din nou acţionarii, pe 4 noiembrie, această întârziere afectând şansele ca fuziunea să poată fi definitivată din punct de vedere legal până la sfârşitul anului. La Alpha Bank familia Costopoulos are 9% din acţiun
