Ştabii zişi şi democratici puseseră la punct poziţia ţării in secret, departe de ochii opiniei publice. O chestiune crucială pentru interesele naţionale fusese rezolvată in cel mai pur stil ceauşist.

Cine a urmărit miercuri seară Sinteza zilei de la Antena 3 n-a putut să nu sesizeze un conflict intre mine şi Mihai Gădea, moderatorul emisiunii.

Un conflict profesional, desigur.

Mihai Gădea anunţase şi pregătise un subiect legat de eternul scandal dintre Palate.

Eu mi-am zis că trebuie să-l inlocuim cu un alt subiect: poziţia Romăniei la Summit-ul UE de a doua zi in chestiunea Tratatului Constituţional.

Mihai Gădea considera că, din punctul de vedere al ratingului - decisiv in opţiunea unui moderator - , subiectul inspirat din ciorovăiala internă era bine ales.

Eu socoteam că, din punctul de vedere al ratingului, abordarea felului in care Romănia se infăţişa la Bruxelles era mult mai eficient.

Cum să nu fie interesant pentru romăni un asemenea subiect?, imi spuneam. Chestiunea Tratatului Constituţional era vitală pentru interesul naţional. Chiar dacă Germania, in efortul de a debloca negocierile, eliminase termenul de Constituţie, suspect francezilor şi olandezilor, Tratatul aflat in discuţie e o Constituţie pentru statele membre ale UE.

Ca şi in cazul unei ţări, o Constituţie a UE poate corespunde sau nu intereselor specifice ale unui stat membru.

Marea Britanie considera, de exemplu, că prioritatea Dreptului Comunitar, prevăzută de Tratat, ar afecta anumite prevederi din dreptul său intern.

Polonia contesta sistemul de vot, motivănd că el ii dă mai puţine drepturi in luarea deciziilor la nivel european decăt cel al Marilor Puteri.

Francezii şi olandezii spuseseră Nu la Referendum din teama faţă de o Uniune Europeană prea birocratizată.

O astfel de Uniune Europeană - au susţinut mulţi din Franţa ş